Politician român “Nu avem stat de drept”. În România, democrația este mimată! – Dorin Farca DDR

0

În ajunul alegerilor parlamentare din România, care vor avea loc pe 11 Decembrie, am reușit să facem un interview cu unul din liderii Partidului DDR (Democrația Directă România) – Dorin Farca, ca să aflam de la oamenii care știu mai bine situația din țara vecină. Scopul nostru este de a informa cetățenii din Moldova cu drept de vot.

Politicianul român a dat de înțeles că lucrurile nu stau așa de bine în România cum consideră mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Dorin Farcă a menționat că parmamentul României este foarte corupt, iar democrația doar se mimează.


Civika.TV: – Domnule Dorin, Dvs sunteți liderul unui partid extraparlamentar. Ați spus că nu participați la alegerile din 11 Decembrie. De ce?

Dorin Farca: – Având în vedere că DDR este un partid organizat pe orizontală, în care democrația directă chiar se practică, nu pot spune că sunt un lider. Am doar un plus de experienţă participând la formarea unui partid similar în Suedia: Direcktdemokraterna.
– Partidul “Democrație Directă România” este un partid sistemic, destinat promovării, și dacă cetățenii români își vor dori, implementării democraţiei reale. Nu suntem un partid politic în sensul clasic, destinat acaparării puterii politice în scopul guvernării. Noi ne dorim ca puterea politică să poată fi ținută sub control de către cetățeni tocmai pentru a nu putea fi preluată de diverse grupuri de influență ce dispun de diverse mijloace prin care pot pune presiune pe membrii “statului”.
– Am sesizat anumite aspecte care din punctul nostru de vedere încalcă Constituția ridicând o excepție de neconstituționalitate la CCR. Încă așteptăm decizia CCR referitoare la constituționalitatea respectivelor prevederi ale legii electorale pe baza căreia sunt organizate alegerile din 11 Decembrie 2016. Cu toate acestea, deși Curtea Constituțională nu a dat încă o decizie pe excepția introdusă de noi, instanța s-a pronunțat după lege fără a ține cont de Constituție sau a aștepta decizia CCR.
Din punctul nostru de vedere, ea este menită să limiteze participarea în alegeri a partidelor mici şi a partidelor locale. In acest sens am și introdus, prin instanță, o excepție de neconstituționalitate.
– Mai există la CCR încă 11 excepţii de neconstituţionalitate pe acestă lege în aşteptarea verdictului.
– Cel mai rău este că, conform unei modificări legislative datând din anul 2010, Judecătoriile nu mai aşteaptă verdictul CCR pentru excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în procese ci pot da sentinţe strict pe lege, ignorând oricât de posibil anticonstituţionale ar puteafi unele prevederi ale ei.
– Contrar primei impresii, că legea electorală ar îngrădi doar dreptul de “a fi ales”, ea de fapt chiar suprimă “dreptul de a alege” a unui număr extrem de mare de cetățeni care nu au cu cine vota deloc.
– Astfel am solicitat și într o scrisoare publică introducerea pe buletinul de vot și a optiunii “Niciunul din cei propuși”, tocmai în scopul de a se vedea foarte clar că românii nu participa la alegeri nu din lipsa de simț civic ci pur și simplu pentru că unei părți uriașe a electoratului i s-a suprimat efectiv dreptul de a alege.
– Exact cum “puterea” asuma ca neparticiparea la vot este echivalenta cu acceptarea rezultatelor, dupa alegeri “politicienii” explicand absenteismul prin lipsa de civism a populației, tot așa, atata vreme cat oferta de vot este cenzurata, putem asuma ca totul este o minciună. Românii nu sunt lipsiți de simt civic, ei ar “alege” dacă ar fi lăsați cu adevarat să aleagă si nu s-ar simula democratia.

CivikaTV: Care e situația politică din România în general?

– Situația politică în Romania este agitată, atât pe fondul alegerilor parlamentare cât și al evenimetelor politice globale. Trăim o perioadă plină de evenimente, iar politicienii fac ce știu mai bine, încearcă fiecare să se poziționeze cât mai favorabil; un fel de surfing.

CivikaTV: Puteți spune că România este o țară în care democrația se dezvoltă, sau este o tendință spre dictatură?

– Vorbind despre Constituţie, prin CCR justiţia este deposedata de dreptul de a da sentinţe pe baza constituţiei. Atâta vreme cât poate exista chiar și o singură prevedere intr-o lege care poate încalca Constitutia si i se poate aplica unui cetățean fără ca Justiția să poată face nimic, nu avem stat de drept.
– Rolul Justitiei ca putere în stat este tocmai de a putea preveni ca eventualele legi ce ar putea încălca Constituția să nu se aplice în cazurile individuale. Doar Justiția împarte dreptatea individual și asta trebuie să se facă tinand cont și de legea așa zis supremă, adică de Constituție.
– Este evident că democrația, în sensul ei pur, ar însemna că puterea aparține
poprorului. Dar atunci când poporul este exclus complet și “parlamentul” își arogă dreptul de a reprezenta poporul la modul absolut, încălcând orice normă de drept civil în ce privește “reprezentarea”, ba chiar mai mult, nepermițând nici măcar celeilalte puteri, Justiția, să poată respinge abuzurile comise de parlament, măcar la nivel de individ. Credeți că mai putem vorbi de vreo umbră de democrație?
– Faptul  merge spre mai rău este evident din moment ce după revoluția din 1989 în loc ca legislația să se relaxeze în ce privește drepturile și liberatățile cetățenești, din contra, apar prevederi legislative mai restrictive.
– De exemplu, în anul 2010, din Legea de funcționare a CCR a fost eliminat Art.29 (5) care prevedea ca : “Pe perioada soluționării excepției de
neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă.”. Practic, la ora asta justiția da sentintele fără a ține cont de Constituție… nici măcar dacă una din părțile procesuale invocă o excepție de neconstituționalitate și ea este admisă chiar de instanță.
Motivația eliminării acelui articol este aiuritoare: „invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzei”
Așadar nu mai facem justiție sau nu mai respectăm Constituția pentru că durează prea mult.
– La fel în cazul participării partidelor la alegeri. Dacă până anul tecut era suficient ca un partid să depună o lista cu 25.000 membrii (adunati în intreg anul
pre electoral) pentru a putea participa în alegeri în toată țara, acum este necesar  adune peste 180.000 de semnaturi de susținere în 60 de zile plus peste 6.000 semnături separat din diasporă (astea in doar 45 de zile). Practic nu exista nici o diferență de fond între “membru” și “susținător”. Ambelor categorii li se cer aceleași date personale. Puterea afirma ca diferenta ar consta in faptul ca “susținatorii” pot semna pentru mai multe partide pe cand “membrii” nu ar putea sa o faca. Doar că este ireal! Și membrii o pot face, pentru că, în momentul în care semnează pentru alt partid ei se consieră a fi automat membri ai noului partid fără a fi necesar să-și dea demisia explicit din cel vechi.

CivikaTV: Care partide și politicieni din România au un impact negativ și împiedică dezvoltarea României?

– Toate cele ce acceptă să funcţioneza într-un cadru Constituţional-Legislativ generator de corupţie acceptând un simulacru de democrație.
– Orice partid sau politician care pune interesele personale sau de grup inaintea interesului natțonal și al întregului popor au un impact negativ.
– Orice partid politic, vechi sau nou, care trimite în parlament persoane lipsite de moralitate, caracter, urmăriți sau fost urmăriți penal pentru acte de coruptțe sau abuz de putere AU IMPACT NEGATIV SI IMPIEDICĂ DEZVOLTAREA ROMÂNIEI
.

Mai concret, nu merită votul partidele: PNL, UDMR, PSD, ALDE, PMP, PRU, USR și Partidul Alianța Noastră Romania (ANR).

PSD, PNL si UDMR au fost mereu în Parlament. ALDE, PMP si PRU sunt doar pui a PNL si PSD.
PSD și PNL au fost ambele la guvernare, separat sau împreună (USL) iar UDMR pentru interesul propriu a sprijinit mereu partidul de la putere.

USR și ANR se presupune că sunt partide noi. Dar și ele sunt organizate ierarhic, pe modelul clasic. Nici ele nu și au desemnat candidații prin votul direct al membrilor. Și există un mare semn de întrebare privind modul în care au adunat semnăturile de susținere pentru a participa în alegeri. Indiferent de faptul că legea electorală nu impunea, pentru a dovedi că într-adevăr vor să scimbe ceva ele ar fi trebuit să ofere opiniei publice o variantă prin care să se poată verifica dacă semnăturile adunată sunt sau nu reale.

Doar cele 8 partide amintite mai sus au reușit să “adune” cele 185.000 semnături de susținere necesar plus peste 6.000 semnături din diaspora.

Restul, dacă mai există partide ce participa în alegeri, fac doar figurație, neavand nici o șansă de a trece pragul de 5 %. Ele participa eventual răzleț în câte un județ făcând să pară ca am avea pluripartitism.

Independenții sunt doar o glumă. În 26 de ani doar unsingur independent a ajuns în Parlament. Dacă nu mă înșel s-a întamplat în 1990. E vorba de Antonie Iorgovan, așa numitul “părinte al Constituției”.

Oricum treaba DDR nu este de a critica pe alții. Singurul nostru țel este de a promova altceva decât a fost.

CivikaTV: În viziunea Dvs, care este soluția pentru ca România să pornească pe un drum corect?

În viziunea DDR, singurul drum corect este cel al democrației directe, printr-o responsabilizare din ce în ce mai mare a cetățenilor, prin oferirea unor mijloace moderne (vot electronic) de participare la deciziile politice.
– Constituția oricărui stat este fundamentul și actul în baza căruia acel stat funcționează. Ea reprezintă contractul social pe care cetățenii îl fac cu “reprezentantii” și este absurd ca, chiar ei cetățenii să fie exclusi de la dreptul de a modifica “contractul”. Cetățenii sunt cei permanenți, ei nu și pot da „demisia” dacă nu le convine ceva. În schimb, aleșii sunt temporari, sunt în slujba cetățenilor și dacă nu sunt mulțumiți de „contract” pot să nu candideze sau își pot depune demisiile.
– Adoptarea unui cadru Constituţional-legislativ rezistent la abuzurui şi corupţie. Primul pas este adoptarea unei Constituţii care să garanteze un stat de drept autentic democrat în care suveranul să fie Poporul şi numai poporul. Contituția trebuie să aibă puterea unei legi reale, si acolo unde ea nu face derogari la lege sa se aplice exact in litera ei. Chiar și unde există trimiteri la legi, Constituția ar trebui să stabilescă niște limite în care legile pot acționa.
La ora actuală, Constitutia Romaniei, după cum rezultă și din deciziile CCR, este doar ceva orientativ care se presteaza la largi interpretari. Interpretari care pot fi făcute doar de CCR.
Din Decizia nr.75/26.02.2015 a CCR :
– „Aprecierea oportunităţii unui anumit prag de reprezentativitate nu este o problemă de constituţionalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului”
– „Acest criteriu ar putea fi neconstituţional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea dreptului la asociere sau ar fi sinonim cu o asemenea suprimare.”
În traducere asta ar însemna ca nu se consideră restrângere a unui drept (dreptul de a fi ales, în cazul nostru) decât atunci când acel drept este suprimat (adică nu mai există, adică este o dictatură totalitară declarată).
Deci, toate drepturile și libertățile din Constituție pot fi reduse de către legiuitori cât de mult doresc ei atâta vreme cât măcar „cineva” mai poate beneficia de acel drept sau libertate.
Din decizia 286/ 2016 a CCR :
„Constituţia cuprinde doar norme de principiu. În Constituţie sunt sistematizate principiile generale care caracterizează regimul politic, organizarea şi funcţionarea instituţiilor statului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor”
„CCR reţine că dispoziţiile art. 37 (Dreptul de a fi ales), alături de cele ale art. 16 alin. (3) şi 40 (Dreptul de asociere) din Constituţie, stabilesc doar condiţiile de principiu, de formă, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească”
– Mai pe scurt, democrația si transparența. Asta e soluția. Fără transparență nu poate exista democrație, iar fără democratie, cei aflați la putere nu au nici un interes  asigure transparenta.

CivikaTV: Ce îndemn aveți pentru cetățenii români din Republica Moldova? Pe cine să voteze sau să nu voteze?

– “Alegerile” sunt despre a alege ceea ce îți dorești cu adevarat și nu de a elimina pe cel pe care-l crezi cel mai rau pentru a ramane cu ceva ce aparent ar putea să para mai puțin rău. S-a dovedit că modul ăsta de gandire nu functioneaza.
– Problema este faptul că lumea nu înțelege că prin restrangerea dreptului de a fi ales cei ce au de suferit in final sunt chiar alegatorii care sa vad mereu pusi in situatia de a alege ce considera mai putin rau in loc sa aleaga ceea ce considera cu adevarat bun.
Îndemnul meu ar fi  voteze doar PRO, dacă au ce. Dacă nu, atunci să se constituie chiar ei in partide organizate pe principii de democratie directa, nu este deloc complicat, si sa incerce sa-si desemneze candidati prin votul tuturor membrilor partidului, persoane in care au incredere. Si atunci vor vedea si cum functioneaza cu adevarat sistemul si unde sunt problemele.
 Așa, din afară, pare OK la prima vedere, dar în momentul în care te uîți mai atent se poate vedea  toată democrația actuală este doar mimată.
Imaginați-vă că ar exista un magazin în care se gasesc, în depozit, mere de toate soiurile, naturale sau cu “E” uri, straine sau autohtone si “administratorul” magazinului decide sa bage la vanzare doar 2 tipuri de mere. Sa zicem, cele nedorite de cumparatori… Mai mult decat atat… dupa ce ati ales… restul merelor le arunca la gunoi… pe motiv ca… NU le a ales nimeni.
Pai cum ati fi putut sa alegeti din ele daca ele nu au fost puse in vanzare ?
Asta se intampla si in Romania cu partidele ce nu “participa” in alegeri (pentru ca nu sunt lasate nu ca nu vor ele), sunt desfiintate, adica aruncate la gunoi pe motiv de “inactivitate”.

– Dorin Farcă, unul din liderii partidului DDR “Democrația Directă România” pentru CivikaTV.

img_7770

Autor: CivikaTV

Share.

Leave A Reply